Dupa acordarea titlului de oras (19 august 1316), prin temeiul privilegiului din 2 iulie 1405, ca rasplata a credintei si devotamentului locuitorilor, regele ungar Sigismund de Luxemburg acorda Clujului rangul de "Oras Liber Regesc". Acest privilegiu a permis comunitatii clujene sa se dezvolte si le-a acordat dreptul de a-si ridica ziduri de aparare si metereze, precum si dreptul de a le inconjura cu santuri si alte structuri de intarire.
Astfel se ajunge ca zidul medieval al Clujului sa cuprinda, in perioada secolului al XV-lea o suprafata de 45 de hectare. Linia zidului cuprindea piata centrala, str. 1 Mai, Petru Maior, Piata Pacii, str. Avram Iancu pina la Calea Turzii, iar apoi Piata Stefan cel Mare, Piata Victoriei, str. Cuza Voda, pina la canalul Somesului.
Zidul medieval era format din blocuri masive de piatra cu creneluri si metereze, balcoane de straja si coridoare de aparare. Din loc in loc existau contraforturi, iar pe laturi zidurile erau prevazute la inceput cu 4 bastioane de aparare a portilor de intrare in oras.
Paza si intretinerea bastioanelor si turnurilor era in obligatia breslelor de mestesugari, de aceea ele si-au si luat numele asociatiilor protectoare: a croitorilor, macelarilor, postavarilor, argintarilor, etc.

Iata lista completa a bastioanelor care formau alaturi de zid, structura de aparare a orasului: Bastionul Croitorilor, ridicat sec. XVI-XVII, (existent si astazi), Bastionul Tabacarilor, Bastionul Zidarilor, ridicat sec. XVI-XVII, demolat 1810, Bastionul Curelarilor, ridicat sec. XVI-XVII, demolat 1817, Turnul de Poarta din Strada Turzii, ridicat sec. XV, demolat 1841, Bastionul Postavarilor, ridicat sec. XVI, Bastionul Tâmplarilor, ridicat sec. XVI-XVII, demolat 1880, Bastionul Pantofarilor, Bastionul Fânului (zis si al Cizmarilor), ridicat sec. XV, demolat 1831, Turnul de Poarta din Strada Manasturului, zis si Turnul Cojocarilor, ridicat 1476, demolat 1843, Bastionul Fierarilor, ridicat sec. XV, demolat 1796, Bastionul Aurarilor, ridicat sec. XV, demolat 1859, Poarta Apei, Turnul de Poarta din Strada Podului, ridicat 1477, demolat 1868, Turnul Lacatusilor (sau Turnul de pe Strada Sapunarilor), zis si Turnul Pompierilor, ridicat 1574, partial existent si astazi, Bastionul cu creneluri italiene, Bastionul Rotund, Turnul de Poarta din Strada Ungurilor, ridicat sec. XV-XVI, demolat 1872, Bastionul Olarilor, Turnul de Poarta din Strada de Mijloc, ridicat 1449, demolat 1850.

Constructiile si reintregirea cetatii Clujului a continuat pe durata secolului XV pina la inceputul secolului al XVI. Odata cu extinderea si dezvoltarea orasului, zidul medieval si-a pierdut din semnificatia initiala, suferind modificari sau fiind de cele mai multe ori darimat.
Astazi, din zidul de aparare au mai ramas doua portiuni: prima portiune este restaurata si se afla pe strada Baba Novac, unde se gaseste si singurul bastion de aparare care ne-a mai ramas - Bastionul Croitorilor. A doua portiune , care este si cea mai lunga, se afla pe str. Potaissa, unde puteti gasi si hostelul nostru.